Nu știm după ce criterii apar și se afirmă, în literatura română, marile ei generații. Poate rămâne o parte de taină, poate explicațiile se sprijină și pe argumentele continuității cel puțin a unui filon care este cel al limbii române. Oricum, ajungem să vorbim cu domnul profesor Nicolae Manolescu, autorul
Read More
La Editura Creator din Brașov, a apărut recent o carte cum rar mai citim astăzi: Balada de Adrian Lesenciuc. Romanul, scris cu talent și deosebită însuflețire de autorului lui, se bazează pe
În cadrul emisiunii „Revista Culturală Trinitas”, serialul dedicat „Istoriei critice a literaturii
Imediat după încheierea Primului Război Mondial, culpabilitatea Germaniei, consfințită prin art. 231
Din patru în patru ani, ca pentru a spori și mai tare importanța aniversării, îl sărbătorim pe Marin Sorescu, născut într-o zi de 29 februarie. În 2024, ar fi împlinit 88 de
Aspirația perpetuă a literaturii și culturii române a fost și este aceea a sincronizării cu literatura și cultura lumii. S-a vorbit, cu mai multe prilejuri, despre militantismul românesc, necesar pentru cunoașterea și
Sărbătorirea Zilei Culturii Naționale începe să devină tradiție. Forța ideii propuse, în 2011, de Academia Română, a venit, în mod cert, de la ziua de naștere – 15 ianuarie – a poetului
Criticul literar și conferențiarul universitar de la Facultatea de Litere din București, DANIEL CRISTEA-ENACHE, a fost distins cu Medalia „Ion Creangă” a Universității Pedagogice de Stat „Ion Creangă” din Chișinău, Republica Moldova,
Personalitate de cea mai mare anvergură a teatrului românesc actual și a artelor spectacolului, în general, domnul Constantin Chiriac – actorul, regizorul și genialul director al Festivalului Internațional de Teatru de la
De câțiva ani, prof. univ. și poeta Maria Șleahtițchi deține funcția de director general al Muzeului Național al Literaturii Române „Mihail Kogălniceanu” din Chișinău. E foarte important ca în asemenea posturi să
Capitala Austriei, Viena, a fost pentru mulți intelectuali, artiști, filosofi, oameni de știință români, centrul alcătuirii unei forma mentis, lărgind-o pe aceea cu care plecau din țară. Printre artiștii care au studiat în
Traducerile în limba română din creația literară a unor autori din alte zări ale lumii au constituit, cum se știe, o benefică raportare a scrisului românesc la fenomenul literar de pretutindeni. Din