„Iată, această întoarcere spre pămînt, spre rădăcinile pămîntului – pentru că, ce este cărămida decît o consimţire trainică la un destin umil şi adînc ? – această întoarcere s-a produs, la el (n.n. la Dacian Andoni), sub semnul prestigios al unui loc spre care jinduim cu toţii, în preajma Veneţiei, pregătind istoric Veneţia, sever şi magnific, la Torcello. Aţi văzut lîngă intrare imaginea unei sculpturi care era lîngă aşa-zisul tron al lui Atilla la Torcello. O sală întreagă, cu desene şi cu picturi, aduce aminte de acest impact care a fost declicul unei noi inspiraţii. De la Veneţia i-a venit acest impuls de întoarcere, de îmbrăţişare nouă a realităţii noastre. Deci, ciclul întreg al pietrei, al întoarcerii la pămînt, iată se putea foarte bine logodi cu situarea în ambianţe europene variate.”
Fragment din cuvântul domnului Dan Hăulică la vernisajul expoziţiei Dacian Andoni, „Pămînt + Construcţie”, la Muzeul de Artă Timişoara, iunie 2011
