În 2019, în frumoasa noastră Bucovină, mai precis în spațiul binecuvântat al Mănăstirii Putna, se ridica, prin strădania, credința, inteligența și deschiderea vrednicului Părinte Stareț Melchisedec și a obștii pe care o păstorește, Centrul Cultural „Mitropolit Iacob Putneanul”. Arhitectura lui, cu însemne ștefaniene, se încadrează perfect în spațiul putnean. Centrul găzduiește, printre altele, Biblioteca Mănăstirii, atelierele de pictură, de restaurare, o sală splendidă de conferințe și, mai ales, o galerie pentru expoziții.
În 2020, deschiderea acesteia din urmă, adică a galeriei, s-a făcut cu o expoziție de manuscrise, corespondență, obiecte, din arhiva rămasă de la Maica Benedicta și gestionată de Fundația „Credință și Creație”, care-i poartă numele, „Acad Zoe Dumitrescu-Bușulenga – Maica Benedicta”. Expoziția a fost prilejuită de centenarul nașterii 1920-2020 a înaltei doamne a culturii și spiritualității române.
În 2021, galeria despre care vorbim a reunit obiecte de valoare istorică, unele dintre ele restaurate, de la Marea Sărbătoare de la Putna, din 1871, organizată în acel an de grație, 1871 de studenții Eminescu, Slavici ș.a. Se împlineau, în 2021, 150 de ani de la această mare întâlnire a românilor de pretutindeni.
În 2022, prin diligențele criticului de artă Oliv Mircea și ale Arhimandritului Dosoftei de la Putna, au fost expuse, în această sală, lucrări de pictură românească din colecția doctor Sorin Costina, marcând astfel 90 de ani de la nașterea ilustrului critic de artă Dan Hăulică (1932-2014).
Anul acesta, 2023, așa cum vă anunțam în emisiunile anterioare, sala acesta de expoziție, care poartă numele „Dan Hăulică”, fondator, printre alții, al Fundației „Credință și Creație” de la Mănăstirea Putna, așadar, Sala „Dan Hăulică” a primit, pe simezele ei, valoroasele lucrări de pictură ale domnului Horea Paștina. Expoziția se intitulează, după dorința artistului, „Argint e pe ape și aur în aer”. Sub semnificația versului eminescian, unul dintre cele mai frumoase versuri din literatura română (din poemul Mortua est, publicat, împreună cu „Venere și Madonă” și „Epigonii”, în „Convorbirile literare” ale lui Maiorescu), tablourile lui Horea Paștina rezonează cu muzica sferelor pe care eufonia versului amintit o sugerează magistral.
Iubitorul de artă, care vizitează expoziția, poate adăsta în fața lucrărilor cu geometrie simbolică romb, cerc, axe verticale și orizontale, cu simbolul crucii sau cu potirul sacru, intitulate „Argint e pe ape și aur în aer”, „Răsăritul cel de Sus”, „Lumina vine de la Răsăritul cel de sus” sau „Corabia”. Poate zăbovi, însă, și în fața lucrărilor de acum 10-15 ani, „Scaunul”, „Biserica de la Vatoped”, altă lucrare cu titlul „Scaun” cu porumbelul alb așezat pe spetează în fața grădinilor paradisiace ale Athosului, apoi să privească „Fereastră la Muntele Athos”, tabloul cu titlul „Ofrandă” cu simbolul peștelui, apoi marea lucrare atât de admirată de domnul Dan Hăulică, intitulată „Crinii câmpului”, să admire simplitatea bogată – ca să folosim un oximoron – din tabloul intitulat „Cinci pâini și doi pești”, cu înscrisul biblic „Fericit poporul care cunoaște strigăt de bucurie”, o altă pictură intitulată „Cruce”, înscrisă în romb precum Praporii lui Horia Bernea, lucrări de la întemeierea Grupului Prolog, din care face parte Horea Paștina, „Mărul” și „Sfârșitul zilei”, delicatele și semnificativele tablouri „Viță și trandafir”, revărsarea poamelor viței de vie din tabloul „Vița de vie. Eu sunt vița” și, nu în ultimul rând, „Cana fără toartă”, un fel de smerită reprezentare a pictorului însuși.
Am amintit doar câteva titluri de picturi pe care le regăsiți și în catalogul expoziției Horea Paștina, „Argint e pe ape și aur în aer”, scos de Fundația Credință și Creație la Editura Nicodim Caligraful de la Mănăstirea Putna, cu fotografii de Protosinghel Timotei Tiron, de Marius Popuț și George Apostolescu, așezarea în pagină de Protosinghel Timotei Tiron și Ierodiacon Iachint Sabău. Introducerea la catalogul amintit, remarcabilă, și intitulată „Liniștea mântuitoare a privirii” este semnată de scriitorul Sever Voinescu, redactor șef la Revista „Dilema Veche”.
Cuvântul de mare altitudine a înțelegerii și interpretării picturii lui Horea Paștina la vernisajul din 6 mai al expoziției „Argint e pe ape și aur în aer”, Mănăstirea Putna, a fost rostit tot de Sever Voinescu, alcătuit pe alte coordonate și semnificații ale artei pictorului. Și tot Sever Voinescu a susținut apoi, în sala de conferințe a centrului Cultural „Mitropolit Iacob Putneanul”, în fața unui public surprinzător de tânăr și numeros – studenți de la Iași, profesori, scriitori și artiști veniți din țară, printre care Adrian Alui Gheorghe, Dacian Andoni, monahi învățați ai Mănăstirii Putna, elevii din Putna, însoțiți de profesoara Mariana Maloș, academician Alexandrina Cernov, inspector școlar Daniela Ceredeev – conferința cu tema „Cel care ascultă și privește. Despre exercițiul filocalic al picturii lui Horea Paștina”. Evenimentul a continuat cu prezentarea cărții „Ascult și privesc” de Horea Paștina, apărută la Editura Nicodim Caligraful, Mănăstirea Putna, făcută de scriitorul Adrian Alui Gheorghe, cel care semnează cuvântul înainte la volumul amintit.
Vă invităm să ascultați rostirea domnului Sever Voinescu de la vernisarea expoziției, întâmplată, spuneam, în Sala „Dan Hăulică” a Centrului Cultural „Mitropolit Iacob Putneanul”, Mănăstirea Putna. Înregistrarea a fost difuzată la Radio Trinitas, în emisiunea „Revista Culturală Trinitas” din 14 mai 2023.
