Teodora Stanciu

Teodora Stanciu - Profesoară de română, franceză, publicistă. Realizatoare de emisiuni complexe la Redacția Literară „Vasile Voiculescu”: „Revista literară Radio”, „Etică-Estetică”, „Universitatea Radio”, „Mari cărți, mari civilizații” etc. la Radio România Cultural (1990-2013). În prezent realizatoarea emisiunii „Revista culturală" la Radio Trinitas. Laureată a diferitor premii, inclusiv Premiul Academiei Române pentru emisiuni la Radio România Cultural (2009). Decorată cu Ordinul Național Pentru Merit în grad de Cavaler acordat de Președinția României în 2014.

Boabele de grâu

Criticul și istoricul literar Alex Ștefănescu își amintește o scenă miraculoasă din copilărie, petrecută în casa bunicilor lui de la Boroaia (numele satului venea de la bour, animal-simbol de pe stema Moldovei). Era perioada sărbătorilor creștine de sfârșit de an și început de an nou. În căsuța bunicilor, vin grupuri de colindători ale căror gesturi, încărcate de semnificații, îl impresionează pe copilul Alex Ștefănescu. La maturitate, ele vor fi admirabil interpretate, adâncite în simbolistica lor.

Fragmentul a fost difuzat la emisiunea  „Revista Culturală Trinitas” (Radio Trinitas), 27 decembrie 2020.

CRĂCIUNUL COPILĂRIEI

Criticul literar Christian Crăciun se reîntoarce în perioada copilăriei și recompune, cu sensibilitate, dar și cu realism, Crăciunul anilor 60-70 ai secolului XX. Figura mamei se asociază cu bucuria sărbătorii, iar biroul pe care scrie aceste amintiri îi amintește de bunicul său, așezat, altădată, în același loc.

Fragmentul pe care îl veți audia a fost difuzat la „Revista Culturală Trinitas” de duminică, 20 decembrie 2020.

Balada – Adrian Lesenciuc

La Editura Creator din Brașov, a apărut recent o carte cum rar mai citim astăzi: Balada de Adrian Lesenciuc. Romanul, scris cu talent și deosebită însuflețire de autorului lui, se bazează pe biografia marelui compozitor Ciprian Porumbescu. Iraclie, tatăl lui Ciprian, și fiul lui, compozitorul cunoscutei „Balade”, rămân „pildă nemuritoare a omului care înfrânge istoria cu ceea ce e mai frumos și profund în sufletul unui popor: cântecul.”

ADRIAN ALUI GHEORGHE, poetul, prozatorul și criticul literar a cărui autoritate este recunoscută în lumea literară, comentează, atașant și esențial, tulburătorul roman al lui Adrian Lesenciuc, Balada. Fragmentul pe care îl veți audia a fost difuzat la „Revista Culturală Trinitas” (Radio Trinitas

Oamenii Centenarului Reîntregirii României

Au trecut doi ani de la celebrarea, în 2018, la 1 decembrie, a celui mai mare eveniment privit la scara istoriei noastre, Centenarul reîntregirii României, 1 decembrie 1918- 1 decembrie 2018. Cum și prin ce a fost marcat Centenarul Marii Uniri? Ei bine, privind înapoi cu doi ani, în 2018, înregistrăm lipsa unei acțiuni coerente, printr-un program de ordin național, care să fi avut rezonanța cuvenită unui eveniment de aceste proporții. Salvatoare a fost, la sărbătorirea Marii Uniri, Biserica Ortodoxă Română

Din această perspectivă, dacă în 1918 vorbim despre Oamenii Marii Uniri, modele de românitate, de la Miron Cristea, Iuliu Hossu, Nicolae Bălan, Ion Mihalache, Pantelimon Halipa, Iancu Flondor și alții și alții, credem că, păstrând proporțiile, putem vorbi, și în 2018, de Oamenii Centenarului Reîntregirii României, începând cu Prea Fericirea Sa Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, continuând cu istorici remarcabili, precum acad. Ioan-Aurel Pop, președintele Academiei Române, cu literați, precum Alex Ștefănescu, apoi cu publiciști și literați, precum Daniela Șontică și Cristian Pătrășconiu, printre mulți alții, apoi cu realizatori de programe de dezbatere excepționale, precum Ciprian Olinici, Vasile Bănescu, Sever Voinescu, Remus Rădulescu, Ionuț Mavrichi, toți de la Trinitas TV, televiziune pe care o așezăm pe primul plan, prin consistența mesajului trimis în toată țara, într-o formă echilibrată, fermă și expresivă, prin documentare remarcabile și dezbateri de înaltă ținută.

Așadar, Oamenii Centenarului Reîntregirii României. Avem onoarea și bucuria ca distinsul nostru interlocutor să fie domnul acad. Ioan Aurel Pop, președintele Academiei Române, unul dintre Oamenii Centenarului Marii Uniri.

Fragmentul pe care-l veți audia face parte dintr-o convorbire foarte amplă, difuzată la „Revista Culturală Trinitas” (Radio Trinitas) pe 1 decembrie 2020.

Colegul de bancă…

A plecat spre zările veșniciei talentatul actor Vladimir Găitan (1947-2020). L-a evocat, într-un mod inubliabil, prin expresia aleasă și autenticitatea trăirii, criticul literar Alex Ștefănescu.

Vă oferim un fragment din această evocare, difuzată la emisiunea „Revista Culturală Trinitas”, Radio Trinitas, duminică, 15 noiembrie 2020.

VALENTINA RUSU-CIOBANU A ÎMPLINIT 100 DE ANI

Pe 28 octombrie 2020, una dintre cele mai valoroase pictorițe din arta românească contemporană, Valentina Rusu-Ciobanu, a împlinit venerabila vârstă de 100 de ani. Artista s-a născut la Chișinău, în 1920, în România întregită, începându-și studiile la Academia de arte plastice de la Iași, la clasa lui Jean Cosmovici, asistat de Corneliu Baba, și finalizându-le în orașul natal, sub îndrumarea lui Ivan Hazov.

În iunie 2020, Președintele României, Klaus Johannis, a decorat-o pe Valentina Rusu-Ciobanu cu Ordinul „Meritul Cultural”, în grad de Mare Ofițer.

Muzeul Național de Artă al Moldovei (Chișinău) și Muzeul Municipiului București (Palatul Suțu) găzduiesc, în același timp, expoziții cu lucrări de Valentina Rusu-Ciobanu, lucrări revelatoare pentru arta de portretist și pentru rafinamentul stilistic al pictoriței dovedit în toată opera sa.

Vă invităm să ascultați o convorbire despre Valentina Rusu-Ciobanu, purtată cu un alt talentat artist plastic român de la Chișinău, domnul TUDOR ZBÂRNEA, directorul Muzeului Național de Artă al Moldovei. Tudor Zbârnea conturează un portret al pictoriței centenare, îmbinând datele biografice cu considerațiile critice asupra tablourilor expuse în cele două expoziții amintite.

Interviul a fost difuzat la emisiunea „Revista Culturală Trinitas” de duminică, 8 noiembrie 2020, pe postul Radio Trinitas.

 

Constantin Noica – Mircea Vulcănescu

Eseistul SORIN LAVRIC cunoaște admirabil viața și opera filosofilor români din perioada interbelică. De curând, la „Revista Culturală Trinitas”, Radio Trinitas, Sorin Lavric a întreprins, la microfon, o paralelă între Constantin Noica și Mircea Vulcănescu, doi gânditori ale căror traiectorii de viață și reflecție au puncte comune, dar și mari diferențe.

Ascultați o secvență din eseul lui SORIN LAVRIC.

SILVIA RADU – 85

Sculptorița „Grădinii cu îngeri”, SILVIA RADU a împlinit, în 30 iunie 2020, 85 de ani. O dată cu urările de viață lungă, îmbelșugată lăuntric și rodnică în creația artistică, îi aducem și omagiul nostru de suflet.

În 2014, prin osârdia frumoasă a domnului Adrian Alui Gheorghe, pe atunci vrednic director al Bibliotecii „G. T. Kirileanu” din Piatra Neamț, s-a deschis, în incinta bibliotecii, o splendidă expoziție cu lucrările Silviei Radu. Iată un fragment din rostirea autoarei, la această expoziție, fragment difuzat la „Revista Culturală Trinitas” – Radio Trinitas.

 

 

Personalități precum cea a doamnei SILVIA RADU sunt rare. Numele Silvia Radu rezonează în mintea și inima noastră nu doar prin valoroasa operă artistică – sculptură, pictură, desen –, ci, împletită strâns cu aceasta, prin credința ei nestrămutată în Ortodoxie. Silvia Radu este artistul plastic mărturisitor, în orice loc și în orice clipă, al credinței fără rest. Lucrările artistei nu pot fi receptate în esența lor, dacă ignorăm dimensiunea ei lăuntrică, legată de Cer și de Dumnezeu (în cele trei ipostasuri). Forța ființei și artei ei de acolo vine. Directețea cu care își exprimă credința, dar și impresia despre un om, o operă, un eveniment, un fapt îi conferă acea autenticitate pe care nu o întâlnim prea frecvent în lumea noastră de astăzi, lume deja numită a fake-news.

Doamna Silvia Radu are fermitatea artistului apărător al adevărului, limbii, culturii și spiritualității neamului său.

Ivită pe lume la 30 iunie 1935, în satul Pătroaia, județul Dâmbovița, din părinți intelectuali, Silvia Radu a fost sărbătorită, de comunitatea prietenilor artiști și a celor de suflet, chiar de ziua nașterii, la împlinirea vârstei de 85 de ani, în atelierul mult iubit al ei și al regretatului soț – sculptorul Vasile Gorduz.

Frumoasă, ca totdeauna, de o noblețe autentică și nu făcută a făpturii ei, a chipului, a întregii înfățișări, Silvia Radu se identifica pur și simplu cu atmosfera atelierului din Strada Pangratti din București, atmosferă în care pogoară, parcă la chemarea ei, Duhul Sfânt.

Silvia Radu a absolvit Institutul de Arte Plastice „N. Grigorescu” din București, în 1960, fiind apoi prezentă la numeroase expoziții de grup, în țară și străinătate. Expozițiile personale au fost multe și recompensate cu premii importante, culminând cu Marele Premiu „Prometheus”, pentru Opera Omnia, împreună cu Vasile Gorduz, premiu înmânat, în 2003, de domnul Andrei Pleșu. Cu banii de la acest premiu, Silvia Radu și Vasile Gorduz au construit Biserica de la Vama Veche. Iar la Pătroaia, în satul natal, sculptorița a dorit să se ridice Mănăstirea Pătroaia, cu mult efort și cu deosebită strădanie.

Câteva lucrări monumentale care poartă semnătura Silviei Radu sunt deja cunoscute:

  • „Legenda Meșterului Manole” (piatră) – Parcul Herăstrău;
  • „Neptun” (marmură) – Stațiunea Neptun;
  • „Statuie comemorativă pentru eroii neamului” (marmură)– satul Potlogeni;
  • „Statuia Sfântului Gheorghe” – Piața „Sfântul Gheorghe”, Timișoara;
  • „Grădina cu îngeri” – seria îngerilor sculptați „ca întrupare de cuget și de inimă” (Dan Hăulică).

Un album cu reproduceri ale lucrărilor de sculptură și pictură din creația Silviei Radu a fost editat de Centrul Cultural „Palatele Brâncovenești”, în 2015, cu texte semnate de Doina Mândru, Dan Hăulică, Mircea Oliv, Pavel Șușară, Sorin Dumitrescu.

„La Mulți ani!”, doamnă Silvia Radu! Bunul Dumnezeu să vă dea sănătate! Iar noi să vă regăsim în atelierul dumneavoastră, punând culori pe pânză, modelând îngeri sau conturând cu creionul chipuri dragi!

1 2 3 9