Teodora Stanciu

Teodora Stanciu - Profesoară de română, franceză, publicistă. Realizatoare de emisiuni complexe la Redacția Literară „Vasile Voiculescu”: „Revista literară Radio”, „Etică-Estetică”, „Universitatea Radio”, „Mari cărți, mari civilizații” etc. la Radio România Cultural (1990-2013). În prezent realizatoarea emisiunii „Revista culturală" la Radio Trinitas. Laureată a diferitor premii, inclusiv Premiul Academiei Române pentru emisiuni la Radio România Cultural (2009). Decorată cu Ordinul Național Pentru Merit în grad de Cavaler acordat de Președinția României în 2014.

Ziua Mondială a Poeziei – 21 martie 2021

În fiecare an, pe 21 martie, la echinocțiul de primăvară, este sărbătorită ZIUA MONDIALĂ A POEZIEI. 

Clusterul EUNIC Roma (European Union National Institutes for Culture) a propus ca ediția din 2021 a acestui mare eveniment să fie dedicat lui Dante Alghieri, la împlinirea la 700 de la trecerea lui în eternitate.

Doamna Oana Boșca Mălin, director de programe la Accademia di Romania din Roma, a răspuns solicitării noastre de a prezenta felul în care a fost celebrată Ziua Mondială a Poeziei, în carul instituției amintite.

Dialogul, înregistrat înaintea evenimentului, a fost difuzat la emisiunea „Revista Culturală Trinitas”, Radio Trinitas, pe 21 martie 2021.

Despre Shakespeare…

Unul dintre tinerii noștri intelectuali erudiți, reîntors în țară după stagii de formare în Europa, este domnul Adrian Papahagi, personalitate cunoscută, de o debordantă energie, investită în folosul culturii române cu știință, cu disciplină, cu participare, cu dedicare totală.

Ne amintim că într-un număr din excelentul supliment cultural „Litere, Arte & Idei”, fondat de Dan C. Mihăilescu și Tania Radu, criticul și istoricul literar Dan C. Mihăilescu își exprima, cu o remarcabilă intuiție, încrederea în câțiva tineri, la vremea aceea (2004) aflați la Paris: Adrian Papahagi, Mihail Neamțu, Petre Guran, Teodor Paleologu, Cristian Bădiliță și Sebastian Maxim. Ei bine, domnul Adrian Papahagi este invitatul rubricii „Ancore contemporane”.

Ascultați partea introductivă dintr-o convorbire mai amplă despre domeniul anglisticii și despre Shakespeare, întrucât domnul Adrian Papahagi predă un curs despre Marele Will la Universitatea din Cluj-Napoca și a publicat, de curând, primele două cărți din seria „Shakespeare interpretat de Adrian Papahagi”, și anume „Sonete. Romeo și Julieta” și „Visul unei nopți de vară. Cum vă place”.

Secvența pe care o veți urmări a fost difuzată la „Revista Culturală Trinitas” (Radio Trinitas), duminică, 14 februarie 2021.

Ore, zile, ani de prietenie.

Apariția recentă a unui volum de excepție, cu titlul Ore, zile, ani de prietenie. Corespondență Ion Pop – Mircea Zaciu (1964-2000), Editura Școala Ardeleană, Cluj-Napoca, a generat fireasca întrebare: Ce însemna „scrisoarea”, altădată, adică dinainte de explozia mijloacelor electronice de comunicare?

„Scrisoarea”, spunea Emil Cioran, înseamnă „dialog cu un absent” (am citat din Scrisori către cei de acasă, Humanitas, 1996). Noi ar trebui să folosim verbul la trecut: „a însemnat”, pentru că, astăzi, „dialogul cu un absent” rămâne, dar nu prin intermediul scrisorii tradiționale, ci al mail-ului, whatsapp-ului etc.

Diferența dintre cele două feluri de dialog este uriașă. Distinsul nostru invitat, domnul profesor universitar ION POP, critic și istoric literar, poet profund, cel care a îngrijit volumul amintit mai sus, ne spunea într-o convorbire, purtată cu câtva timp în urmă, că „scrisoarea” presupunea mult mai multă atenție la modul de a scrie, la literă, la exprimare frumoasă, la închegarea unei idei, în rândurile sau paginile trimise prin poștă unor prieteni, colegi, rude ș.a.m.d. Mail-ul de astăzi este reducționist din punct de vedere lexical, neîngrijit, uneori cu o limbă română incorectă, nerespectată. (Nu generalizăm!)

Ei bine, volumul de corespondență Ion Pop – Mircea Zaciu (1964-2000) reprezintă un model epistolar. El nu privește numai viața personală, ne spunea domnul Profesor Ion Pop, ci și peisajul unei lumi în care a trăit mentorul domniei sale, Mircea Zaciu, și în care s-a format și discipolul, devenind, la rându-i, profesor universitar, critic și istoric literar. Portretul complex pe care ION POP îl alcătuiește dascălului său, Mircea Zaciu (plecat la Domnul în anul 2000), conturează ideea de civilitate și civilizație în comportamentul lui, bazat pe o prietenie exigentă, intuiția talentului, la unii tinerii care-l înconjurau, spiritul constructiv (în ciuda unor acidități pe care le avea uneori). Mircea Zaciu era un ardelean tipic, adică „ducea lucrul până la capăt”, cum spunea Lucian Blaga. Supravegherea pe care o exercita asupra discipolilor era frumoasă și productivă.

Vă propunem să ascultați o secvență din convorbirea cu domnul profesor universitar Ion Pop, despre relația cu magistrul său, Mircea Zaciu, secvență urmată de lectura uneia dintre scrisori. Fragmentul a fost difuzat la „Revista Culturală Trinitas”, Radio Trinitas, în 31 ianuarie 2021.

Ruxandra Garofeanu…

La plecarea în veșnicie a criticului de artă Ruxandra Garofeanu, i-am solicitat domnului HORIA ROMAN PATAPIEVICI să-i contureze un portret și să-i evoce personalitatea.

Fragmentul a fost difuzat în emisiunea „Revista Culturală Trinitas” (Radio Trinitas).

In Memoriam – Ruxandra Garofeanu

A plecat în veșnicie, pe 17 ianuarie 2021, criticul de artă Ruxandra Garofeanu, realizatoare de emisiuni de televiziune și radio de mare profesionalism. Avea o vastă suprafață a cunoașterii artelor plastice contemporane și o capacitate remarcabilă de interpretare a lor.

S-a născut la București, în 9 martie 1944. A urmat Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu”, secția „Istoria și Teoria Artei”, fiind studenta profesorului și esteticianului Eugen Schileru.

A condus, peste 10 ani, Galeria de artă „Dialog” din cadrul Primăriei Sectorului 2. A fost distinsă cu Premiul „Margareta Sterian” pentru creație muzeografică și plastică și pentru numeroasele expoziții la galeria amintită.

S-a aflat în preajma ilustrului critic de artă Dan Hăulică (1932-2014). Împreună puneau la cale evenimente de excepție privind arta românească. În 2012, Ruxandra Garofeanu a realizat, cu un efort considerabil, cu atașament și pricepere, alături de Dan Hăulică și de Paul Gherasim (1926-2016), marea expoziție „Artistul și puterea. Ipostaze ale picturii românești în perioada 1950-1990”, un patrimoniu memorabil de 600 de opere. Albumul apărut  în urma acestei expoziții rămâne un document esențial pentru evenimentul greu repetabil.

În 2016, regretata doamnă Ruxandra Garofeanu, organiza, la Galeria „Dialog” din București, expoziția În grisaille de Dacian Andoni, selectă prin valoarea lucrărilor artistului și prin viziunea dispunerii lor pe simeze. Ruxandra Garofeanu a vorbit, atunci, la vernisaj cu profundă înțelegere și cu deosebită participare afectivă. De la acest eveniment artistic vă oferim un scurt fragment cu vocea aceleia care a fost Ruxandra Garofeanu. Secvența a fost difuzată la „Revista Culturală Trinitas”, Radio Trinitas, în 18 ianuarie 2021.

Boabele de grâu

Criticul și istoricul literar Alex Ștefănescu își amintește o scenă miraculoasă din copilărie, petrecută în casa bunicilor lui de la Boroaia (numele satului venea de la bour, animal-simbol de pe stema Moldovei). Era perioada sărbătorilor creștine de sfârșit de an și început de an nou. În căsuța bunicilor, vin grupuri de colindători ale căror gesturi, încărcate de semnificații, îl impresionează pe copilul Alex Ștefănescu. La maturitate, ele vor fi admirabil interpretate, adâncite în simbolistica lor.

Fragmentul a fost difuzat la emisiunea  „Revista Culturală Trinitas” (Radio Trinitas), 27 decembrie 2020.

CRĂCIUNUL COPILĂRIEI

Criticul literar Christian Crăciun se reîntoarce în perioada copilăriei și recompune, cu sensibilitate, dar și cu realism, Crăciunul anilor 60-70 ai secolului XX. Figura mamei se asociază cu bucuria sărbătorii, iar biroul pe care scrie aceste amintiri îi amintește de bunicul său, așezat, altădată, în același loc.

Fragmentul pe care îl veți audia a fost difuzat la „Revista Culturală Trinitas” de duminică, 20 decembrie 2020.

Balada – Adrian Lesenciuc

La Editura Creator din Brașov, a apărut recent o carte cum rar mai citim astăzi: Balada de Adrian Lesenciuc. Romanul, scris cu talent și deosebită însuflețire de autorului lui, se bazează pe biografia marelui compozitor Ciprian Porumbescu. Iraclie, tatăl lui Ciprian, și fiul lui, compozitorul cunoscutei „Balade”, rămân „pildă nemuritoare a omului care înfrânge istoria cu ceea ce e mai frumos și profund în sufletul unui popor: cântecul.”

ADRIAN ALUI GHEORGHE, poetul, prozatorul și criticul literar a cărui autoritate este recunoscută în lumea literară, comentează, atașant și esențial, tulburătorul roman al lui Adrian Lesenciuc, Balada. Fragmentul pe care îl veți audia a fost difuzat la „Revista Culturală Trinitas” (Radio Trinitas