„Cantemir: din tată-n fiu”

Istoricul ȘTEFAN LEMNY (rezident la Paris, cercetător la Biblioteca Națională a Franței), autorul volumului „Cantemireștii. Aventura europeană a unei familii princiare din secolul al XVIII-lea” (Polirom, 2010), a susținut prelegerea „Cantemir: din tată-n fiu”, la Colocviul „Pater et filius. Continuitate în cultura română și europeană” (Putna, 24-28 august 2017), în care a recompus lanțul dinastiei domnești și culturale a Cantemireștilor: Constantin Cantemir, Dimitrie Cantemir, Antioh Cantemir.

Ascultați o parte consistentă a comunicării lui Ștefan Lemny, difuzată la Revista Culturală Trinitas, Radio Trinitas.

 

Legendă fotografie

Putna, 24-28 august 2017. De la stânga la dreapta: prof. univ. Ștefan Afloroaei, istoric Ștefan Lemny, ambasador Ștefan Nicolae. Foto: Dacian Andoni

Teodora Stanciu - Profesoară de română, franceză, publicistă. Realizatoare de emisiuni complexe la Redacția Literară „Vasile Voiculescu”: „Revista literară Radio”, „Etică-Estetică”, „Universitatea Radio”, „Mari cărți, mari civilizații” etc. la Radio România Cultural (1990-2013). În prezent realizatoarea emisiunii „Revista culturală" la Radio Trinitas. Laureată a diferitor premii, inclusiv Premiul Academiei Române pentru emisiuni la Radio România Cultural (2009). Decorată cu Ordinul Național Pentru Merit în grad de Cavaler acordat de Președinția României în 2014.

Articolul anterior

VIAȚĂ ȘI CĂRȚI : „Poveștile copilăriei” (I)

Articolul următor

VIAȚĂ ȘI CĂRȚI : „Poveștile copilăriei” (II)

Ultimele articole publicate în Dreptul la memorie

Ruxandra Garofeanu…

La plecarea în veșnicie a criticului de artă Ruxandra Garofeanu, i-am solicitat domnului HORIA ROMAN PATAPIEVICI

Boabele de grâu

Criticul și istoricul literar Alex Ștefănescu își amintește o scenă miraculoasă din copilărie, petrecută în casa

CRĂCIUNUL COPILĂRIEI

Criticul literar Christian Crăciun se reîntoarce în perioada copilăriei și recompune, cu sensibilitate, dar și cu

Colegul de bancă…

A plecat spre zările veșniciei talentatul actor Vladimir Găitan (1947-2020). L-a evocat, într-un mod inubliabil, prin