Tot istorice sunt și dramele în versuri pe care le regăsesc prin alte caiete. N-am sfârșit niciuna, deși am început o groază. Modelul era, ați ghicit!, Alecsandri. La Hașdeu și la Davila nu ajunsesem. Dar ce nevoie aveam de ei? în Alecsandri, era totul. Oarecare influență avuseseră și piesele lui
Read More
La treisprezece-paisprezece ani eram, desigur, mult mai sensibil la aventurile personajelor. Dar faptul de a fi citit romanul de câteva ori (cu puține am mai procedat așa) îmi dovedește că eram atras
Apariția recentă a unui volum de excepție, cu titlul Ore, zile, ani
Revistele pe care le-am tot scos m-au silit să fac şi critică
Am recitit Cuvintele de Sartre și am avut o surpriză. Uitasem cu desăvârșire că primul capitol se cheamă Cititul, iar al doilea, Scrisul. Când am conceput cartea de față, m-am gândit la
Mă întorc la cititul literelor. N-am nicio îndoială că atunci când am mers la școală, în toamna lui 1946, le știam. Aveam obiceiul să silabisesc tot ce vedeam pe pereții clădirilor, pe
M-am întrebat dacă fragmentul care urmează are nevoie de introducere. Ezit, fiindcă, se știe, copilăria este grăitoare. Ea singură poate ieși din timp, strecurându-se ca un copil desculț prin iarbă, știe să
Cu scrisul este, evident, altceva. Știu destul de exact când am început să scriu. Prin clasa a treia sau a patra primară am compus o poezie din care îmi amintesc doar două
„În ultima vreme, am trăit sentimentul că în mine se acumulează tot felul de lucruri care nu-și pot găsi expresia corectă prin intermediul unei forme artistice obiective cum este romanul”, scrie Yukio
Nu sunt un tip metodic neapărat, dar uneori mă trezesc calculându-mi mișcarea următoare. Cu nucul, am avut o relație foarte metodică. Stând călare, în șa, am cercetat cu multă atenție trunchiul care
La Râmnicu-Vâlcea, în „curtea păsărilor” din spatele casei unde m-am născut, erau doi nuci maiestuoși, unul așezat oarecum lateral, lângă un bazin de ciment despre care n-am știut niciodată la ce folosește,
Să nu uit concurența pe care o făcea cititului joaca. Nu școala. Joaca. Școala o sacrificam fără părere de rău, deși nu mi-am ascuns niciodată manualele printre buruieni ca micul erou al